Seminarul metodic pentru profesorii de religie din Municipiul Chişinău

[singlepic id=179 w=500 h=700 float=center]

Vineri, 23 noiembrie, în incinta Gimnaziului Nr.31 din Chişinău a avut loc seminarul metodic pentru profesorii de religie din Municipiul Chişinău. Seminarul a demarat cu o prezentare a instituţiei realizată de către d-na Nina Pînzaru, directoarea instituţiei gazdă care a vorbit despre frumoasa conlucrare ce există între şcoală şi biserică deja de mai bine de 10 ani,  şi despre construcţia capelei de pe teritoriul Gimnaziului, demarată în anul 2011.

A urmat o parte practică a seminarului şi anume prezentarea unei ore deschise de către profesorul de religie din gimnaziu – Iordachescu Veaceslav, care le-a predat elevilor clasei a IV-a „A” tema: „Sfînta Liturghie”. Lecţia s-a desfăşurat interactiv, fiind utilizate slide-showuri, iconografie şi imagini video. Elevii au demonstrat că au însuşit tema de acasă, rezolvând integrame digitale. Ei au lucrat şi în grup, rezolvând jocuri, iar la final au scris un eseu de concluzie. Profesorii de religie, care au dat curs invitaţiei de a participa la lecţie, precizează că ora le-a fost utilă şi vor prelua mai multe metode inedite pentru a le implementa în şcolile unde activează.

După o analiză a lecţie, a urmat prezentarea metodelor de predare-învăţare activă ce pot fi utilizate la ora de religie, realizată de către Prot.Lect. Dumitru Tolico, mai apoi d-na preoteasă şi autoarea manualelor de religie

Pomenirea Sf.Mc.Dimitrie - 26 octombrie / 8 noiembrie 2012

26 octombrie / 08 noiembrie 2012 – Sf.Mc.Dimitrie

 La Vecernia mare: Fericit bărbatul... (starea întîi)

La Doamne strigat-am... stihurile pe 8: a sfîntului gl.8 – 8 (1-a şi a 2-a se dublează) Slavă... gl.6 „Astăzi ne adună...”, Şi acum... a Născătoarei dogmatica gl.6: „Cine nu te va ferici...”

Vohod; Prochimenul zilei; Paremiile sărbătorii – 3;

Litie: Stihira sărbătorii gl.1;

La Stihoavna Vecerniei: Stihoavna sărbătorii, gl.2 şi gl.6 (cu stihurile sale); Slavă..., gl.8 „Are preadumnezeiescul...” Şi acum... a Născătoarei: „Fecioară care nu ştii...”

După Sfinte Dumnezeule – Troparele - sfîntului gl.3 (de 2 ori) şi „Născătoare de Dumnezeu...” (1 dată)

 

Utrenia: La Dumnezeu este Domnul gl.3– Troparul sfîntului gl.3 (de 2 ori); Slavă..., Şi acum... al Născătoarei-Învierii gl.3.

Catismele 13 şi 14. Ectenia mică. Sedelenele mucenicului.

Pomenirea morţilor în sîmbăta Sf.Mc.Dumitru (tipic)

Pomenirea morţilor în sîmbăta Sf.Dumitru, 03/11/12, pomenirea Sf.Cuv. Ilarion cel Mare

Vecernia: Psalmul de rînd; Catisma a 18-a;

 La Doamne strigat-am... stihurile pe 6: din Octoih gl.4 – 3, a Cuviosului gl.4 – 3; Slavă... a Cuviosului, gl.4:„Din tinereţile tale...”;  Şi acum... dogmatica gl.4 „Proorocul David...”.

Vohod nu este (Lumină lină... se cîntă);

Prochimenul zilei gl.7;

Învredniceşte-ne Doamne... (se citeşte)

La Stihoavna Vecerniei: Stihoavna din Octoih, gl.4 (Cel ce ai primit...) – se cîntă, iar a morţilor se repetă de 2 ori cu stihurile din slujba de sîmbăta a gl.5: 1.„Fericiţi sunt cei pe are i-ai ales şi i-ai primit, Doamne.” Şi 2. „Sufletele lor întru bunătăţi se vor sălăşlui, şi seminţia lor va moşteni pămîntul.”[1]; Slavă...a Cuviosului gl.8: „Fiind plin de Duhul Sfînt...”;  Şi acum... a Născătoarei din Minei „Eu sunt pomul...”

După Sfinte Dumnezeule – Troparul gl.2: „Apostolilor, mucenicilor şi proorocilor...”; Slavă... „Pomeneşte Doamne...”; Şi acum... „Maică sfântă...”.

Ectenia întreită.

Utrenia: În loc de „Dumnezeu este Domnul” se zice: „Aliluia”gl.2 (cu stihurile speciale) – Troparul gl.2: „Apostolilor, mucenicilor şi proorocilor...” (de 2 ori); Slavă... „Pomeneşte Doamne...”; Şi acum... „Maică sfântă...”.

Tipicul slujbei - Naşterea Maicii Domnului - 8/21 septembrie 2012

8/21 septembrie 2012 – Naşterea Maicii Domnului – se dezleagă la mîncări din peşte

 

La Vecernia mare: Fericit bărbatul...

La Doamne strigat-am... stihurile pe 8: a sărbătorii gl.6 – 8 (a 3-a şi a 4-a se dublează) Slavă..., Şi acum... gl.6 „Astăzi Dumnezeu...”

Vohod; Prochimenul zilei; Paremiile sărbătorii – 3;

Litie: Stihira sărbătorii gl.1;

La Stihoavna Vecerniei: Stihoavna sărbătorii, gl.4 (cu stihurile sale); Slavă...,Şi acum... a sărbătorii gl.8: „Veniţi toţi credincioşii...”

După Sfinte Dumnezeule – „Troparul sărbătorii gl.4” (de 3 ori);

 

Utrenia: La Dumnezeu este Domnul gl.4 – Troparul sărbătorii gl.4 (de 2 ori); Slavă..., Şi acum... acelaşi tropar.

Catismele 19 şi 20. Ectenia mică. Sedelenele sărbătorii.

„Convertirea mea la ortodoxie” de P.S.Pavel de Nazianz (citate)

„Nu vreau să aud ce spui tu şi ce spun eu, ci amîndoi să ascultăm ce spune Domnul. Fără îndoială există Sfintele Scripturi a căror autenticitate o respectăm amîndoi şi căreia ne plecăm. În aceste scrieri deci, să încercăm să găsim adevărata Biserică şi doar pe aceasta să ne întemeiem discuţia.”(Fer.Augustin – „Epistola adversas Donatum” III, 5)

Sinodul din 1870 i-a acordat „infailibilitate” papei (Papa este „de jure divino”).

„Avînd Sfintele Scripturi este lipsit de minte să cerem alţi învăţători în afară de acestea.” (Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilia IX la Epistola către Coloseni” 79, 3)

„Cel care se conformează celor scrise în Sfintele Scripturi acela este creştin. Cel care luptă împotriva lor merge în afara canonului. Şi dacă vine şi vă spune că Sfînta Scriptură învaţă ceea ce crede el, atunci spuneţi-mi, voi nu aveţi minte şi judecată.” (Sf.Ioan Gură de Aur)

„Orice învăţătură care se opune adevărului pe care l-au învăţat Biserica, Apostolii, Hristos şi Dumnezeu Tatăl trebuie să fie judecată ca greşită.” Tertulian „De Prascriptionibus Hareticorum” cap.21

Dumnezeu sub semnul întrebării

Din tot timpul Dumnezeu a fost pus sub semnul întrebării, dubii au avut mulţi, unii au afirmat că Dumnezeu nu există alţii au afirmat contrariul, desigur nu pretind în a da un răspuns, dar voi încerca să-l caut prin cele scrise mai jos.

Credinţa în Dumnezeu apare de obicei în copilărie, ca educaţie din partea părinţilor sau bunicilor, apoi devine un act mistic interesant pentru copil, o lume aparte, cum şi este defapt lumea credinţei, însă cu timpul copilul se maturizează, capătă experienţă şi cunoştinţe, toate acestea îi nasc în minte anumite întrebări şi deci apare îndoiala... Acesta este momentul unei lupte între credinţa infantilă a copilului din noi şi raţiunea omului matur care are mai multe semne de întrebare în privinţa credinţei. Desigur că un astfel de moment este uşor rezolvabil în cazul cînd persoana a avut un act de trăire personală a lui Dumnezeu, o trăire greu de exprimat, una asemenea celei pe care a avut-o Sf.Apostol Pavel în drum spre Damasc, un asemenea moment de trăire a divinului spulberă orice semn de întrebare, căci acel moment face parte din experienţa proprie care nu poate fi contestată de nici un argument din lume. În lipsa unui astfel de moment credinţa noastră se bazează pe experienţa altora, într-un fel sau altul credinţa noastră e luată cu împrumut, e cam la fel cum credem faptul că există Japonia sau girafa cu toată că nu am văzut ţara dată sau animalul dat, nouă ni se prezintă argumente din cărţi, ni se vorbeşte despre ele dar... oricum, noi nu am avut experienţa proprie de a vedea ţara sau animalul dat şi atunci împrumutăm credinţa, certitudinea că există.

Creştinul îşi face mari griji în privinţa faptului de a pune existenţa lui Dumnezeu sub semnul întrebării, dar nu este nimic rău în aceasta, căci la fel se întîmplă şi în domeniul ştiinţei

Tipicul Duminicii a 15-a după Cincizecime, gl.6-lea

3/16 septembrie 2012 - Duminica a 15 după Cincizecime – gl.6; Sf.Mc.Antim şi Cuv.Teoctist

Vecernia: La Doamne strigat-am... stihurile pe 10: a Învierii gl.6 – 4, a Mucenicului gl.1 – 3, a Cuviosului gl.1 – 3; Slavă... a mucenicului, gl.6: „Preot după lege...”; Şi acum... dogmatica gl.6 „Cine nu te va ferici...”;

Vohod; Prochimenul zilei;

La Stihoavna Vecerniei: Stihoavna din Octoih, gl.6; Slavă...a Cuviosului gl.6: „Cuvioase părinte...”; Şi acum... a Născătoarei-Învierii gl.6 „Făcătorul şi Izbăvitorul...”;

După Sfinte Dumnezeule – „Născătoare de Dumnezeu...” (de 3 ori);

 

Utrenia: La Dumnezeu este Domnul – Troparul Învierii gl.6 (o dată); Troparul Mucenicului gl.4 (o dată); Slavă... Troparul Cuviosului, gl.8, Şi acum... a Născătoarei-Învierii gl.8;

Catismele 2 şi 3. Ectenia mică. Sedelenele Învierii.

Tipicul slujbei - Tăierea capului Sf.Prooroc Ioan Botezătorul, 11 septembrie 2012

Tăierea capului Sf.Ioan Botezătorul - 11 septembrie 2012 – zi de post

Vecernia:

La Doamne strigat-am stihurile pe 8: a Înaintemergătorului gl.6 – 8, toate se dublează; Slavă...gl.6 din Minei „Sărbătorindu-se ziua naşterii...”; Şi acum... dogmatica gl.6 „Cine nu te va ferici...”;

Vohod; Prochimenul zilei; Paremii -3;

La Litie – Stihira gl.1;

La Stihoavna Vecerniei: Stihoavna cu stihuri din minei a Înaintemergătorului; Slavă... Înaintemergătorului gl.8; Şi acum... a Născătoarei gl.8 „Fecioară nenuntită...”.

După Sfinte Dumnezeule – Troparul Sfîntului gl.2 (de două ori) şi „Născătoare de Dumnezeu” (o dată).

 

Utrenia

Chirică schiopu

[singlepic id=119 w=320 h=240 float=center]

Astăzi, ba chiar şi de ieri se tot vorbea în tîrg... e sărbătoare - Chirică Schiopu. Mă uit în calendar nu e cu roşu, e cu negru şi asta mai mult din cauza că astăzi avem trecut în calendar pe Sf. Împ. Vladimir care a încreştinat Rusia, şi aceasta este o sărbătoare cu ecou în Rusia, fiind serbată cu fast, pentru că de aici se trage defapt creştinismul în Rusia Kieveană... dar acum să vedem ce ne mai spune calendarul. În sinaxarul zilei vedem scris - Sf. Mucenici Chiriac şi Iulita, deci cred că despre acest Chiriac se face vorbă în popor... bun, să văd de ce este numit în popor „schiopu”, citesc sinaxarul zilei, şi aflu că Sf.Iulita era mama Sf.Chiriac, aceştia au trăit prin jurul anul 300 în timpul prigoanei lui Diocliţian şi mărturisindu-şi credinţa în Hristos au fost aduşi în faţa judecătorului Alexandru, unde iarăşi mărturisind cu tărie credinţa în Hristos a fost bătută cu bicile, toate acestea văzînd fiul ei plîngea şi vroia să se apropie de maică sa, vicleanul judecător Alexandru a încercat să-l atragă la închinarea idolească pe acesta, dar Sf.Chiriac a mărturisit credinţa în Hristos pentru aceasta mîniindu-se judecătorul l-a împins pe scări şi acesta lovindu-se a murit, văzînd aceasta maica sa Sf.Iulita s-a bucurat pentru mărturisirea fiului ei, iar ulterior drept pedeapsă pentru că nu se lepăda de credinţa în Hristos ia fost tăiat capul. Nicăieri în sinaxar nu am întîlnit explicaţia de ce în popor Chiriac se numeşte „schiopu”... e vorba de e o explicaţie populară bineînţeles pe care am primit-o de la buneii mei cu cîţiva ani în urmă... se face vorba că în această zi

Internetul şi reţelele sociale din perspectivă ortodoxă

„...dacă vom ajunge să ne cunoaştem, să ne iubim, să ne urâm, să ne căsătorim, să ne înmormântăm doar prin internet, atunci într-adevăr ne vom înstrăina cu desăvîrşire unii de alţii...”
Mitr. Bartolomeu Anania

   Internetul este supranumită invenţia secolului XX, şi pe drept cuvânt internetul a revoluţionat mult gîndirea şi societatea, îndemnînd-o spre progres. În anul 1971 are loc transmiterea primului email electronic, în 1989 Tim Berners, a pus la punct o metodă de organizare a informaţiilor care s-a numit World Wide Web (www), tot el în anul 1990 a scris primul browser web, în anul 1993 apare primul ziar online, în 1995 se lansează e-bay, în septembrie 1998 are loc lansarea motorului de căutare google, iar în 2003 se lansează Facebook. Şi dacă pe timpuri accesul la internet şi tehnologiile informaţionale era un privilegiu, astăzi este mai mult decît necesitate, dacă în 1995 se făceau primii paşi a comerţului electronic astăzi fiecare al 10-lea om de pe globul pămîntesc a efectuat o cumpărătură online. Deci accesul la internet este în societatea actuală un lucru vital şi necesar progresului.

Răspunsul Bisericii Ruse la atacuri...

„Dacă vă urăşte pe voi lumea,

să ştiţi că pe Mine mai înainte decît pe voi

M-a urît.” (Ioan 15:18)

    În perioada Sfîntului şi Marelui Post asupra Bisericii Ruse au avut loc mai multe atacuri, dintre care cel mai mediatizat a fost cel al activistelor, aşa numitul „tedeumul pank”, apoi a urmat scandalul legat de ceasul patriarhului, prin aceasta urmărindu-se defăimarea acestuia, la fel şi alte atacuri de ponegrire a lucrurilor şi locurile sfinte pentru creştinii ortodocşi.

Crîmpee de la conferinţa invitaţilor greci...

„Trebuie să privim tot timpul spre Hristos” căci dacă privim şi la Hristos şi la lume cu un ochi, riscăm să ameţim, să ne pierdem echilibru şi să cădem...

Scopul creştinului este curăţirea de patimi!

Noi înlocuim pe Sfinţii Părinţi cu alţi Sfinţi contemporani, uitînd că Sfinţi Părinţi sunt cei ce au trăit în primele VIII secole...

La o întrebare privind calendarul... Nici un calendar nu poate fi corect 100% !!! Iar acceptarea noului calendar nu înseamnă trădarea ortodoxiei, altceva e faptul că problema de fapt nu constă în calendar ci în ecumenism... un pas s-a făcut în 1920 cînd printr-o enciclică s-au numit mai multe culte ca fiind „biserici” pe cînd noi mărturism o singură Biserică... iar dialogul ecumenic are o limită – împărtăşirea dintr-un singur potir!

Hirotonia o face Hristos şi nu depinde de vrednicia ierarhului, la fel cum prefacerea pâinii şi a vinului nu depinde de vrednicia preotului, pentru că iarăşi toate le face Hristos.

Aprecierile bucură :)

La finele anului 2011 am participat la un Concurs de poezie ortodoxă, organizat de Ierod. Serafim Pantea, pe blogul acestuia - www.serafimpantea.ro.

Rezultatele s-au lăsat aşteptate pînă în luna martie a anul 2012, nu am luat nici un premiu însă mă bucur că din cele peste 100 de pagini A4 de poezii participante la concurs a fost apreciată şi poezia mea - Evanghelia cuvintelor, fiind apreciată pe poziţia 9 de Editura Doxologia şi pe poziţia 5 de Revista OrthoGraffiti.

Mulţumesc organizatorilor!

Rupturile din Biserica creştină (conferinţă)

La invitaţia Institutului Cultural Român, în data de 14 martie, în Sala Senatului a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, a conferinţiat teologul, bizantinologul şi jurnalistul Michel Kubler, tema abordată a fost: „Rupturile din biserica creştină din sec. V, XI, XVI”.
După prezentările de rigoare, d-ul Michel Kubler a purces la abordarea temei, chiar de la începuturile creştinismului, făcînd referire la cămaşa lui Hristos, care nu a fost împărţită între ostaşii ce l-au răstignit, ci pentru ea s-au tras sorţi (Ioan 19:23-24) – această cămaşă conform Sfintei Tradiţii simbolizează Biserica lui Hristos care nu se va dezbina, şi va fi după cum ulterior s-a mărturisit şi în Crez: „...UNA sfîntă, sobornicească şi apostolească...”. Însă această unitate a Bisericii a cunoscut din punct de vedere al organizării sale dezbinări, căci Hristos nu

Lansare de carte...

Astăzi, 12 martie, la Biblioteca Naţională a Moldovei a avut loc lansarea cărţii – „Biserica Ortodoxă din Basarabia şi Transnistria (1940-2010)”, scrisă de Preotul Veaceslav Ciorbă. Această iniţiativă este salutabilă din punct de vedere al cercetării istoriografice, mai ales în contextul în care a fost realizată nu de un laic ci de un preot, persoană cu o vastă pregătire nu doar istorică ci şi teologică ceea ce a permis realizarea unei cercetări cît mai avizate, căci un cercetător laic poate să facă confuzii între termenii de ordin teologic întîlnite în manuscrisele cercetate, pe cînd un teolog îmbină cunoştinţele teologice cu cele istorice şi le prezintă explicit publicului larg, de aceea este un deziderat ca de istoria Bisericii Ortodoxe să se ocupe mai ales preoţii şi teologii.
Cartea are la bază rezultatul studiilor de doctorat, completat şi dezvoltat ulterior, scrise sub îndrumarea Pr.Prof.Mircea Păcuraru, care a şi insistat, conform spuselor autorului, ca studiul să cuprindă perioada anilor 1940-2007, fiind ulterior completat cu perioada ultimilor ani.

Clement Alexandrinul – „Ce bogat se va mântui?”

În societatea contemporană se insistă asupra valorilor materiale şi se neagă cele spirituale, dezechelibrînd individul şi societatea per ansamblu. Ba se vehiculează asupra faptului că religia, creştinismul este învechit, este o piedică în calea bogăţii pentru că biserica spune că bogăţia este păcat, deci biserica spune că omul nu trebuie să fie bogat ci să fie sărac, astfel oamenii spun că biserica în îndoctrinează cu ideea de a fi sărac căci „bogăţia este păcat”. [singlepic id=127 w=320 h=240 float=left]Dacă biserica ar afirma acest lucru ar însemna că ea se luptă ca omenirea să fie în declin însă din toate timpurile anume biserica a fost acea instituţie care s-a luptat pentru bunăstarea societăţii, înţelegînd necesitatea echilibrului dintre valorile spirituale şi cele materiale, iar Hristos spune: „Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu iar toate celelalte se vor adăuga vouă”, vedeţi că Hristos nu spune „căutaţi numai împărăţia lui Dumnezeu” ci insistă şi asupra faptului că toate celelalte folositoare şi necesare se vor adăuga vouă. Deci răspunsul la aceste frămîntări răsună de peste veacuri de la Sf.Clement Alexandrinul care în lucrarea sa, „Ce bogat se va mîntui?” dă răspuns la frămîntările lumii da azi...

Cuvintele Domnului: „Vinde averile tale”. Ce înţeles au aceste cuvinte ?
Hristos nu-i porunceşte, aşa cum cu uşurinţă interpretează unii, să se lepede de averea pe care o avea, să se despartă de bani, ci să izgonească din sufletul său gîndurile lui despre avuţii, dragostea sa de-avuţii, excesiva sa poftă de bani, admiraţia şi boala lui după avuţii, grijile, spinii din viaţa de aici, care înăbuşă sămînţa vieţii veşnice. Dealtfel, nu-i mare lucru şi nici de rîvnit să fii lipsit de averi, dacă nu faci asta pentru viaţa veşnică— că aşa ar fi cei care nu au nimic, cei lipsiţi şi cei care cerşesc hrana cea de toate zilele, săracii aruncaţi pe-străzi, „care nu cunosc pe Dumnezeu şi dreptatea lui Dumnezeu”.(cap.11) (sărac şi gol de patimi nu de sărăcia materiala e vorba)

Film şi carte: Eat, pray, love

M-a intrigat să citesc cartea, anume toată gălăgia care s-a făcut la lansarea filmului şi atunci am zis: „Ian dă să citesc şi eu cartea!”, plus la toate mai are şi un titlu interesant aşa că am citit-o dar într-un final am privit şi fimul şi ca să vă spun părerea mea referitor la film versus carte, aş spune că ambele sunt la fel de bune, cartea desigur că abordează şi descrie mai multe lucruri iar filmul e mai îngust din cauza limitării în timp, totuşi regizorii filmului s-au străduit să se ţină cît mai aproape în scenariul filmului de firul istorisirii din carte. Totuşi dacă ar fi să recomand o carte... nu cred că Eat, pray, love s-ar fi regăsit printre cele 10 dar e o lectură bună, aşa că dacă aveţi puţin timp la dispoziţie puteţi privi filmul şi în linii generale ve-ţi înţelege despre ce ne vorbeşte cartea, dar dacă totuşi după ce aţi privit filmul aţi rămas intrigat sau totuşi doriţi să citiţi cartea din curiozitate enciclopedică nu aveţi decît să o faceţi. Numai bine, şi citiţi oameni buni, chiar prinde bine!

Iubeşte în Indonezia sau Partea a III

[singlepic id=121 w=320 h=240 float=left] Dragostea... sentimentul cel mai pur uman şi divin în acelaşi timp, după părerea mea este denigrat în această carte, este revoluţionat spre deosebire de celelalte romane de dragoste, este înjosit pînă întratît încît e egalat cu cuvîntul sex. Sau poate adevărata dragoste manifestată în Indonezia, unde Elizabeth a ajuns pentru a împlini prorocia vraciului Ketut, cel care ia spus că ea va reveni în Indonezia şi că-l va învăţa engleza, a fost compasiunea manifestată faţă de vrăciutoarea Vaian, pentru care Liz iniţiază o adevărată campanie de ajutor, pentru colectarea banilor în vederea procurării unei locuinţe pentru aceasta. Dacă e să-mi exprim părerea mea subiectivă, din toate cele trei părţi aceasta mi-a părut cea mai proastă... dar e doar părerea mea. Elizabeth a ajuns în Indonezia, mai exact la Bali – o insulă cu şapte vulcani activi, deci locul unde oricine ar începe să se roage, aici, pe această insulă Liz se află în căutarea armoniei lăuntrice, armonie dintre suflet şi trup, armonie pe care accentuez că nu a atins-o prin practicile yoga. Aici cunoaşte oameni minunaţi printre care vrăciutorul Ketut, Vaian şi desigur pe cel cu care va petrece un sfîrşit de călătorie prin cei trei „I”, un sfîrşit amoros, pentru că sfîrşitul încununează opera, deci îl întîlneşte pe Felipe, un brazilian de vreo 52 de ani, cu care trăieşte o pasională şi fără de obligaţii relaţie de dragoste...

Roagăte în India sau Partea II

[singlepic id=121 w=320 h=240 float=right]Călătoria prin cei trei „I” continuă cu o ţară aflată în contrast cu Italia, o ţară săracă în Elizabeth va învăţa să fie în armonie cu Dumnezeu sau cu „Puterea supremă”. Nu-mi pot explica de ce India ar fi ţara cu destinaţie duhovnicească şi nu Israelul sau mai bine chiar oraşul Ierusalim, dar dat fiind faptul că Elizabeth a cunoscut practica yoga şi doreşte să o perfecţioneze a ales ţara de naştere a acestei practici. Sigur, dacă aş fi să comentez această căutare a autorului-personaj, aş spune că-i din start greşită pentru că ea pleacă să cunoască o practică descoperită recent de către ea, o practică care i-a părut interesantă şi nu neapărat una care revelează adevărul, dar nu mă voi abate în latura anlizei acestei practici, fie ea bună sau rea... Locul de staţionare pentru următoarele patru luni este un aşram, un fel de mănăstire yogină, unde Liz v-a cunoaşte practica yoga prin repetarea mantrelor şi practicării meditaţiei, chiar din primele zile Liz îşi punea întrebarea ce caută ea acolo, nu se putea concentra la rugăciune şi nu-i ieşea meditaţia, dar încerca din nou, pînă cînd într-o zi a reuşit să guste din cunoaşterea şi deschiderea pe care o oferă meditaţia yoga... atunci a putut să-şi tămăduiască rănile sufletului şi să-l ierte pe soţul ei cu care a divorţat, să se ierte singură pe sine şi să-şi regăsească pacea lăuntrică, astfel încît dintr-un coşmar meditaţiile să se tranforme într-o legătură cu divinul, într-o plăcere şi necesitate.

Ministerul adevărului şi Adevărul

[singlepic id=126 w= h= float=center]

La cea de a doua ediţie a emisiunii „Ministerul adevărului” de la JurnalTV, miniştrii s-au apucat să discute o temă necesară pentru o zi de Crăciun, şi anume cu ce maşini se plimbă preoţii, pe lîngă faptul că au făcut-o intenţionat într-o zi de sărbătoare, au discutat tema nu pentru că i-ar fi preocupat cu adevărat ci pentru că aduce reiting. Totuşi nu voi începe să-i îndreptăţesc pe preoţi sau să critic pe realizatorii emisiunii, dimpotrivă voi puncta cîteva momente care mi-au plăcut. În primul rînd ateul – Oleg Brega, a spus că mulţi din preoţi se preocupă mai mult de bogăţii decît de oameni, totuşi a făcut specificarea că „mulţi dar nu toţi”, adică mai sunt şi Preoţi. Mă bucură această constatare a sus-numitului, cu care sunt deacord, căci luxul după mine nu are ce căuta la un preot, cu toate că dacă aş vedea o maşină bună la un preot nu m-aş apuca să-l judec, poate totuşi are nevoie de ea pentru a se deplasa prin satele noastre.