În societatea contemporană se insistă asupra valorilor materiale şi se neagă cele spirituale, dezechelibrînd individul şi societatea per ansamblu. Ba se vehiculează asupra faptului că religia, creştinismul este învechit, este o piedică în calea bogăţii pentru că biserica spune că bogăţia este păcat, deci biserica spune că omul nu trebuie să fie bogat ci să fie sărac, astfel oamenii spun că biserica în îndoctrinează cu ideea de a fi sărac căci „bogăţia este păcat”. [singlepic id=127 w=320 h=240 float=left]Dacă biserica ar afirma acest lucru ar însemna că ea se luptă ca omenirea să fie în declin însă din toate timpurile anume biserica a fost acea instituţie care s-a luptat pentru bunăstarea societăţii, înţelegînd necesitatea echilibrului dintre valorile spirituale şi cele materiale, iar Hristos spune: „Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu iar toate celelalte se vor adăuga vouă”, vedeţi că Hristos nu spune „căutaţi numai împărăţia lui Dumnezeu” ci insistă şi asupra faptului că toate celelalte folositoare şi necesare se vor adăuga vouă. Deci răspunsul la aceste frămîntări răsună de peste veacuri de la Sf.Clement Alexandrinul care în lucrarea sa, „Ce bogat se va mîntui?” dă răspuns la frămîntările lumii da azi...
Cuvintele Domnului: „Vinde averile tale”. Ce înţeles au aceste cuvinte ?
Hristos nu-i porunceşte, aşa cum cu uşurinţă interpretează unii, să se lepede de averea pe care o avea, să se despartă de bani, ci să izgonească din sufletul său gîndurile lui despre avuţii, dragostea sa de-avuţii, excesiva sa poftă de bani, admiraţia şi boala lui după avuţii, grijile, spinii din viaţa de aici, care înăbuşă sămînţa vieţii veşnice. Dealtfel, nu-i mare lucru şi nici de rîvnit să fii lipsit de averi, dacă nu faci asta pentru viaţa veşnică— că aşa ar fi cei care nu au nimic, cei lipsiţi şi cei care cerşesc hrana cea de toate zilele, săracii aruncaţi pe-străzi, „care nu cunosc pe Dumnezeu şi dreptatea lui Dumnezeu”.(cap.11) (sărac şi gol de patimi nu de sărăcia materiala e vorba)