Învierea Ta Hristoase Mîntuitorule...

Hristos a Înviat! Ce vorbă Sfîntă!
Îţi simţi de lacrimi calde ochii uzi
Şi-n suflet parcă serafimii-ţi cîntă
De cîte ori creştine o auzi.

Hristos a Înviat în firul ierbii,
A înviat Hristos în Adevăr;
În poieniţa-n care zburdă cerbii,
În florile de piersec şi de măr.

În stupii de albină fără gres,
În vîntul care suflă mîngîios
În ramura-nflorită de cireş
Dar vai, în suflet ţia-nviat Hristos?

Ai cîntărit cu mintea ta creştine
Cît bine ai făcut sub cer umblînd,
Te simţi măcar acum pornit spre bine
Macar acum te simţi mai bun, mai blînd?

Simţi tu topită-n suflet vechea ură?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Aţi pus zăvor pe bîrfitoarea-ţi gură?
Iubirea pentru semeni o simţi iar?

O, dacă-aceste legi de-a pururi Sfinte
În aur macar azi te-au îmbrăcat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept să cînţi: Hristos a Înviat!

Vasile Militaru

Iarăşi "biserica" se implică în politică

Mă doare foarte mult că biserica este folosită ca instrument în mîinile unor criminali de idealuri, cum sunt majoritatea politicienilor, şi oare cuvintele Mîntuitorului de a da Cezarului ce este al Cezarului nu sunt clare nici după două mii de de ani?

La noi în R.Moldova "biserica" e aproape inseparabilă de politică, căci conjunctura existenţei a două mitropolii create din îndemnuri politice şi nicidecum religioase face ca situaţi să fie tensionată, astfel dacă de declari liberal trebuie să fii creştin al BoRo dacă te declari de altă orientare politică trebuie să fii adept al BoRu reprezentate prin cele două Mitropolii. Dar se pierde un lucru esenţial Biserica nu poate fi dezbinată şi împărţită căci capul ei este Hristos, iar toţi creştinii ortodocşi sunt fraţi în Hristos, gestionarea după anumite regiuni a fost instituită încă de Sf.Apostoli pentru a uşura administrarea comunităţii de creştini, pentru ca fiecare creştin să fie îndrumat spre mîntuire ori punerea accentului pe modul administrativ în biserica mai mult decît pe cel duhovnicesc este o practică romano-catolică unde accentul este pus pe gestiunea administrativă.  

Primăvara...14/1 martie

Astăzi e prima zi de primăvară, conform calendarului iulian, adică a celui neîndreptat, apropo zăpada din primele zile ale lui martie civil ne-a demonstrat că natura nu-şi schimbă calendarul după al nostru...

Din toate anotimpurile anului mi se pare că numai primăvara răsădeşte în sufletul omului veşnicia, primăvara e anotimpul noilor speranţe, al unei vieţi noi, regenerate din an în an. Natura reînvie şi odată cu ea şi noi simţim o schimbare, o schimbare generată de postul Sf.Paşti, post care aste o iarnă şi-o primăvară căci ne cheamă de la iarna păcatului la primăvara învierii, la lepădarea de patimi şi păcate, la regenerare dimpreună cu natura, aceasta este taina învierii, de a reveni din moartea păcatului la viaţa în virtute.

"Primăvara asta totuşi,

Nu-i decît o copie..."

Totul parcă e la fel an de an, dar totuşi există un specific al fiecărei primăveri, căci fiecare primăvară vine cu un bagaj nou de speranţe... natura revine la viaţă, iarba răsare pe ici pe colo, soarele încălzeşte pămîntul cu razele sale care încep să fie din ce în ce mai darnice, copacii îşi deschid unul cîte unul, ochişorii spre natură şi soare, răsar primele flori - primele bucurii.  Totul revine la viaţă, şi regina primăverii ca o zeiţă din poveste trece prin oraşe, sate, poteci şi cîmpii, urmele ei sunt flori minunate, mantia ei este un covor de iarbă verde, părul ei sunt mii de raze rupte din soare, ochii ei sunt ca doi ghiocei abia răsăriţi iar chipul ei este un cer senin... e minunată zeiţa primăverii, ea ne aduce an de an noi speranţe, speranţe - prinse-n mărţişorul din piept.

Despre animale... (cu referire la eutanasiere)

Poziţia primăriei Chişinăului referitor la maidanezi, de ai eutanasia dacă în decursul a zece zile nimeni nu-i revendică a stîrnit discuţii aprinse în societate, unii sunt pro unii contra. Unii spun că este inuman să-i eutanasiem dar prin ce este mai presus un cîine decît o găină sau un porc? În acest articol am să încerc să analizez acest subiect din punct de vedere creştin. Permite creştinismul eutanasierea animalelor sau nu?

"Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pămîntul şi-l supuneţi; şi stăpîniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pămînt şi peste tot pămîntul !". (Facere 1; 28)

Omul este cununa creaţiei lui Dumnezeu, toată natura este creată pentru om iar omul este creat pentru Dumnezeu. Sfîntul Antonie cel Mare spune: "Toate lucrurile care sunt supuse creşterii şi descreşterii sunt vii; dar faptul că trăiesc şi cresc nu înseamnă neapărat că toate au suflet." În general scrieriile sfinţilor părinţi sunt greu de discutat la acest capitol din cauza desei traduceri greşite a termenului din greacă referitor la suflet, uneori tradus ca suflet alte ori ca suflare viaţă, uneori făcînd o traducere greşită a acestor termene, făcînd confuzie între ele. Animalele şi toată natura au fost create de Dumnezeu pentru om, cum am spus şi mai sus iar omul priveşte la toate cele din jur prin prisma Creatorului, adică toate sunt o minune căci sunt create de Dumnezeu, şi toate sunt bune: "Şi a văzut Dumnezeu că este bine." (Facere 1; 25) Referitor la întrebarea au animalele suflet sau nu? Este o problemă încă deschisă pentru polemici din punctul meu de vedere... asupra acestei teme sper să revin în viitorul apropiat. 

Sufletul...(poezie)

"Sufletul"

O frunză,

O frunză ruginită de vremi -

E sufletul meu,

Ce în bătaia păcatului

Se rupe de viţa - Hristos,

Şi cade pe lacul îngheţat - iadul,