11 aprilie 2010

Paştele Blajinilor

„Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al morţilor, ci al viilor, căci toţi trăiesc în El.” (Ev.Luca 20, 38)

     Se mai numeşte: Paştele morţilor, Paştele mic, Paştele Rohmanilor sau Lunea Morţilor (de remarcat că Paştele blajinilor în biserica rusă este fixat pentru ziua de marţi a săptămînii de după Duminca Tomei.) Înclin să cred că termenul „Blajinilor” provine din slavonescul „blajenîi” ce se traduce ca fericit. („Fericiţi cei morţi, cei ce de acum mor întru Domnul” Apocalipsa 14, 13) Sau blajin conform Dex-ului are înţelesul de milostiv, acest Paşte al Blajinilor fiind unul în care noi suntem mai milostivi şi dăm de pomană pentru cei răposaţi. De la Învierea Domnului pînă la Duminica Tomei, pomenirile morţilor nu se fac, astfel că pentru a fi în comuniune cu biserica celor mutaţi la Domnul, căci Biserica Ortodoxă are continuitate cerească, fiind mamă nu doar a celor vii ci şi a celor morţi, căci nu în zadar sunt rînduite zile de pomenire ale morţilor, astfel încît să ne rugăm pentru cei mutaţi la Domnul.

    Moartea pentru noi creştinii este un nou început, căci după moarte suntem aproape de Domnul, după moarte primim locul de veci.
    Rugăciunea pentru cel răposat este o formă de legătură cu el, nu astfel cum fac diferiţi magi prin spiritism ci o legătură prin rugăciunea ce se face pentru el de către biserica. Şi pentru a releva puterea rugăciunii pentru cei morţi, voi relata o istorioară din viaţa sfîntului Vasilie cel Nou („Cum să te mîntuieşti în lumea contemporană” partea a II-a) care avînd o fiică duhovnicească pe nume Teodora şi aceasta a murit. Un alt ucenic de al sfîntului l-a rugat să-i descopere unde (în rai sau iad) se află Teodora, sfîntul i-a zis că dacă doreşte acest lucru tare, acestea se vor întîmpla, şi într-o noapte a avut ucenicul Grigorie un vis în care a vorbit cu Teodora despre moartea ei şi trecerea prin vămile văzduhului, la care Teodora a remarcat deosebita folosinţă a rugăciunilor Sf.Vasilie cel Nou pentru care a trecut mai uşor prin vămile văzduhului. Astefel din această relatare se remarcă deosebita folosinţă pe care o au morţii pentru rugăciunile şi binefacerile făcute pentru ei.Însă tradiţia, sau mai bine zis existenţa unui Paşte al Blajinilor, nu este fixată în canoanele bisericii totuşi această sărbătoare îşi are obîrşia în tradiţia fiecărui popor, astfel că
un Paşte al Blajinilor nu există în fiecare ţară ortodoxă. Conform unor tradiţii populare a nu se confunda cu cele ale bisericii, sufletele morţilor sunt slobode, de aceea în această zi, de Paştele Blajinilor, se împart bucate pe la vecini, cu credinţa că morţii numai în această zi sunt liberi şi pot gusta din mîncărurile pregătite. La cine nu dă morţilor de pomană, vin morţii noaptea şi le cer. Iată din această „dogmă” populară, necreştină şi apare la mulţi întrebarea: „Pentru ce să dăm de poamană, doar mortul nu mai mănîncă?” este o întrebare logică, al cărui răspuns e simplu dacă omitem tradiţionalismul băbesc, e foarte corect că mortul nu mănîncă, ar fi haios dacă ceea ce noi dăm de pomană ar ajunge la acel pentru care dăm... mai ales că în mare parte se dau dulciuri de pomană, cred că morţii s-au săturat de dulciuri... Deci, ce totuşi este pomana, în sensul în care ne învaţă biserica, pomana este mila pentru cel mort, e corect că cel răposat nu mai mănîncă, dar rugăciunea şi milostenia sunt lucrurile care mîngîie pe cel răposat, sunt un exerciţiu de conştientizare pentru noi cei vii, de a ne ruga pentru iertarea păcatelor noastre asemenea cum ne rugăm pentru cei răposaţi şi să facem fapte bune asemenea cum dăm de pomană pentru cei răposaţi. Aceste pomeniri ale morţilor nu duc cu gîndul la faptul că nu suntem veşnici pe acest pămînt, că nu vom lua cu noi nimic pe lumea cealaltă decît faptele cele bune şi pocăinţa, ele ne îndreptă cu gîndul spre Dumnezeu... În România spre exemplu este răspîndit obiceiul ca chiar în noaptea de Paşte să se meargă cu o lumînare aprinsă din focul de la Ierusalim la morminte şi astfel încetul cu încetul tot cimitirul este luminat de o lumină plăpîndă ce rupe ceaţa întunericului şi vesteşte Învierea Domnului şi celor vii şi celor răposaţi.
Documentare:
„Blajinii” din Flux, 16 aprilie 2010, Vineri, nr.13.
„Moldova Suverană” 9 aprilie 2010, nr.50(879)
Dex online şi altele...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu